luni, 23 aprilie 2012

De la români adunate

Am fost sâmbata cu 3 prieteni în Glendalough, pe undeva prin muntii Dublinului, si la un moment dat am oprit la un popas ca sa ne umplem burtile. Ne întâmpina un chelner cu cercel de aur galben într-o ureche, ne pofteste la o masa si ne aduce meniurile. Apoi vine sa ia comanda:
Chelner: - Would you like something to order ?
Noi, pe rând: - Seafood chowder and sparkling water.
                      - Seafood chowder and diet coke.
                      - Smoked salmon and salad.
                      - Seafood chowder and a white wine.
Chelnerul:  We have X types of white wine (si le enumera).
Unul dintre noi alege felul de vin.
Chelnerul: - Would you like a glass or a bottle ?
La care noi ne consultam în româna ca vrem o sticla întreaga, dar n-apucam sa confirmam, ca chelnerul spune hotarât:
- So you go for the bottle.


Pe ruta BlueAir Dublin-Bucuresti s-au vândut bilete pentru 28 de rânduri, desi avionul avea numai 25. No comment.
O cucoana care avea loc pe rândul 27, negasindu-l, merge la însotitoarea de zbor sa se plânga:
- Scuz mi. Uer ai sit ?  Ai dont faind. Help mi ! - într-o engleza de baltoaca cu accent est european evident, ca sa va imaginati mai bine.
Însotitoarea de zbor îi raspunde frumos:
- Vorbiti româna ?
La care cucoana raspunde în româna, dar cu accent englezesc:
- Da, un pic. Dumneavoastra vorbiti, ca eu înteleg.
Discutia a continuat cu stewardesa vorbind în româna si cucona raspunzând în engleza ei de balta.
(poveste relatata de un martor ocular)


O alta întâmplare de pe ruta BlueAir Bacau-Dublin, relatata de Akritura:
"În Bacau erau vreo 3 cozi la check-in. Eu dau sa ma asez la una din ele, dar pentru ca era foarte aglomerat, ca sa ma asigur, o intreb pe tipa din fata mea: "pentru Dublin stati, nu?" Aia se uita la mine luuung, face o fata usor speriata, gen "nu inteleg ce spui" (desi cuvintul Dublin , zic eu, e destul de clar...) si apoi ridica din umeri si întoarce privirea, preocupata."O fi straina" zic..."sau surda, în pula mea".
Bun. Urc in avion. Într-un târziu, ma asez la geam, cuminte si cine crezi tu ca se aseaza linga mine?
Coreeect: straina surdo-muta. Se aseaza delicat ca o pisica (avea sandale cu toc si tricou cu buricu' gol) si m-a tratat cu "ignore" pâna la Dublin, ceea ce a fost bucuria mea. Stii doar ca sunt destul de tâfnoasa si nu-mi place sa ma împrietenesc cu straini în tren, avion, etc (sindromul scufita rosie). Si la un moment dat, dupa ce pornim, îsi scoate din posetica un ceva învelit in servetele: era un sandvis cu pârjoale...sau cu salam, n-as putea preciza exact continutul sandvisului, ca nu m-am uitat in gura ei, în schimb, mi-a fost greu sa trec cu vederea (respectiv cu mirosul) duhoarea ferma de usturoi. Bun, a mincat, s-a saturat, s-a culcat, ca ce era sa faca la atâta drum. Interesant si revelator a fost, insa, momentul Dublin: asteptam la banda de bagaje fiecare sa ne luam gentile si ea vorbea la telefon : "unde esti, ca nu te vad! Cum unde-s eu? Aicea, la bagaje! pai vino tu aicea la bagaje!!!"

duminică, 15 aprilie 2012

Baby, can I borrow your razor this morning?

A scris amicul SteFun un articol despre cum îl "întristeaza" femeile paroase, mai ales in locuri evidente cum ar fi deasupra buzei, pe "labute" si picioare. Mi se pare de bun simt.
Poate natura nu le-a lasat pe toate femeile cu trasaturi si corp de fotomodele, dar feminitatea, asa cum este perceputa în era noastra, poate fi activata si printr-o serie de masuri simple, cum ar fi eliminarea parului in exces.
In România, si nu numai, majoritatea femeilor nu-si permite sa mearga la clinici de specialitate sa rezolve problema parului inestetic prin tratamente cu laser. De obicei, femeile aplica metode traditionale precum epilatul cu ceara sau cu epilatorul electric. Aceaste metode sunt destul de dureroase si de multe ori se amâna efectuarea lor. Dar aproape nicio femeie nu ia in calcul rasul parului de pe fata, mâini sau picioare cu lama. Au învatat ele din mosi stramosi ca daca se barbieresc, parul o sa creasca mai des, mai negru, mai tare si mai urât si o sa le transforme în niste monstri. Acesta nu este decat un mit babesc.
Intrucât firul de par se dezvolta în profunzimea foliculului, lama de ras nu-i va inflenta nici structura, nici culoarea. Motivul pentru care femeile au impresia ca firul creste inapoi mai aspru este faptul ca varful este taiat perpendicular si forma lui se modifica. Dar, daca priviti la microscop un fir de par de un centimetru, veti constata ca este la fel de fin ca si cel dinaintea folosirii lamei de ras. Iar daca noile fire par mai inchise la culoare, este pentru ca nu au fost expuse la soare, precum cele dinaintea lor, dar culoarea nu e mai închisa decât cea originala.
Înca vi se pare revoltatoare ideea barbieritului ? Aflati ca marile zeite ale ecranului, Marilyn Monroe, Liz Taylor, Audrey Hepburn, au preferat barbieritul in locul epilarii. Mai mult, aceasta practica este din ce în ce mai raspândita în zilele noatre, cu filme si imagini de "high definition".
Un alt avantaj al barbieritul este exfolierea, adica indepartarea stratului de celule moarte de pe suprafata fetei si ca urmare, pielea arata mai tanara pentru mai mult timp. In plus, fondul de ten aplicat pe pielea proaspat rasa va arata ca un strat uniform si ingrijit. In schimb, aplicarea fondului de ten dupa tratamentul cu ceara este contraindicat.
Si nu în ultimul rând, din categoria "trivia", aflati ca femeile japoneze se rad cu lama de generatii întregi, iar rasul este vazut ca un tratament cosmetic cu efect de întinerire foarte eficient.
În concluzie, daca va deranjeaza parul de pe fata, mâini si picioare si n-aveti timp de epilare sau bani de tratamente costisitoare, folositi traditionala lama cu încredere si lasati prejudecatile în trecut.



sâmbătă, 14 aprilie 2012

Decât un articol

Vorbeam intr-o zi cu prietenul meu despre un subiect absolut fascinant: de unde au luat bucurestenii (si de la ei toata lumea) obiceiul de a folosi adverbul "decât" fara negatie, dupa modelul 
"- Dati-mi si mie niste cartofi. 
- De cât ? 
- Decât cartofi."
Ca asa ii invata profesorii la scoala, greu de crezut.  De la TV ? Poate. Dar cea mai plauzibila varianta este ca de aici a început totul: 
Noapte de noapte si zile-ntregi astept
Soapte, doar soapte se pierd intr-un desert,
Ochii ce nu se vad se ascund pe drumul lor
Si mai raman decât amintiri ce nu dor.